Unul dintre cele mai faine momente pe care îmi place să-l retrăiesc cât mai des este o sesiune de gătit cu mama. Ne punem șorțurile înflorate primite cadou de la bunica, baticurile roşii cu buline albe şi începem experimentele în bucătărie. Aşa s-a întâmplat şi ieri când am decis să fim în ton cu luna octombrie și cu Halloweenul. Și ce credeți că am făcut? Am pus de o plăcinta cu dovleac cum numai la noi în familie se face.
Iată de ce avem nevoie pentru foi
- 500 gr făină
- O jumătate linguriţă sare
- Apă călduţă
Se amestecă ingredientele şi se face un aluat potrivit cât pentru 4-5 foi. Foile, atunci când sunt întinse, trebuie să fie cât mai subţiri pentru ca plăcinta cu dovleac să aibă un gust fin.
Punem la treabă şi dovleacul
Se curăţă dovleacul de coajă şi de sâmburi. Apoi îl tăiem felii pe care le dăm pe razătoarea mare. Punem dovleacul la călit cu puţin zahăr, după gust. După 10-15 minute, dovleacul se ia de pe foc şi se lasă la răcit nu înainte de a pune un plic de zahăr vanilat.
După ce s-a răcit compoziţia, dovleacul se întinde pe foaie. Aşa cum v-am spus, foaia trebuie să fie cât mai subţire. După ce aţi întins-o pe masă sau pe un fund mare din plastic picuraţi câţiva stropi de ulei pe foaie. Întindeţi uleiul cu o pensulă sau chiar cu mâna pe întreaga suprafaţă a foii după care puneţi compoziţia pe foaie. Se întinde cu lingura după care se rulează (aveţi grijă ca la capete să nu iasă compoziţia).
Se bagă la cuptor
Acum nu ne rămâne altceva de făcut decât să băgăm la cuptor plăcinta cu dovleac. Tava trebuie să fie acoperită cu o hârtie de copt peste care se pun foile rulate. Pentru un gust tradiţional vă recomand să faceţi un sirop concentrat din zahăr şi apă (la o cană de apă puneţi 3-4 linguri de zahăr). Se fierbe compoziţia până când se topeşte zahărul (5-10 minute). Apoi, cu o pensulă, se unge plăcinta cu acest sirop.
Se băgă la cuptor şi se lăsă în jur de 45 de minute.
Când se scoate din cuptor, plăcinta cu dovleac trebuie acoperită cu o hârtie curată şi cu un prosop. Fetele din familia noastră ştiu foarte bine că plăcintele nu se servesc fierbinţi, dar nimeni nu se poate abţine de la o bunătate ca asta.
Și pentru că ne place să ne jucăm cu ingredintele săptămâna viitoare ne vom alinta tot cu dovleac. Dar cu un dovleac cu ghimbir făcut la cumptor. Cu ingrediente exotice şi un gust desăvârşit. Abia aştept să văd cum o să iasă. Până atunci vă las cu reţeta pe care am găsit-o pe vianaturalia. Tot acolo am descoperit şi reteta perfectă pentru o supă de dovleac cu curry. Un deliciu.
Voi ce idei de dulciuri aveţi?
Vai ce poftă mi-ai făcut! Îmi place la nebunie plăcinta cu dovleac! Un mare plus pentru că propui foi făcute în casă 😉
Toamna lui 2013 a fost clar toamna placintei cu mere, cu foi de casa. M-am rasfatat in fiecare saptamana cu deliciul asta.
foarte bine arata, e buna? 🙂 sigur e foarte buna 🙂
cu foi cumparate se poate face?
Ba da, cum sa nu!
Eu am renuntat sa le fac cu foi cumparate pentru ca asa placinta e mai gustoasa, dar si pentru ca nu se rup ca cele din magazin.
imi puteti spune va rog cata apa trebuie pentru foi?
Buna Andreea, La mine a intrat cam 150 ml de apa, dar depinde si cat de uscata e faina. Trebuie sa iasa un aluat potrivit dar care sa-l intinzi usor asa incat sa ai foi cat mai subtiri..
Dacă-ți place dovleacul, zilele trecute am mai găsit o rețetă interesantă de supă: http://www.vianaturalia.ro/blog/retete/supa-de-dovleac-cu-lapte-de-cocos
Pofta la toate!
mersi..acum am facut aluatul ( am pus aproape 250 ml apa) . Inca o intrebare mai am : compozitia trebuie sa fie neaparat rece ? ( nu mai am rabdare sa astept sa se raceasca)
Mai asteapta putin. macar sa nu fie fierbinte