Holi este una dintre cele mai frumoase sarbatori din India care are o origine foarte veche si celebreaza triumful binelui asupra raului. Denumirea de festival al culorilor provine de la o legenda in care Krishna, caruia ii placea sa joace feste si farse stropea fetele din sat cu apa si culori .
Holi este un festival de primavara care este prezent in primul rand in India si Nepal dar care a devenit popular si in alte regiuni ale lumii cu populatie de origine hindusa cum ar fi Asia de sud si chiar Europa si America. Este o sarbatoarea a renasterii, a dragostei, a culorilor si a voiosiei.
Festivalul culorilor marcheaza sfarsitul iernii si inceperea unui nou sezon de recolta. Nu are o data fixa ci se celebreaza in prima zi dupa prima luna plina din martie numita Phalgun Purnima. In 2015 festivalul a avut loc pe 6 martie
Sarbatoarea incepe cu un foc in noaptea inainte de Holi unde oamenii se aduna, canta si danseaza. In dimineata urmatoare incepe adevaratul carnaval al culorilor cand oamenii arunca pulberi colorate catre cei de langa ei sau se stropesc cu apa colorata.

Festivalul culorilor in India
Deoarece sarbatoarea ia amploare exista chiar si tancuri cu apa colorata sau cei mai inventivi folosesc baloane umplute cu apa colorata.
Este un joc la care participa toti indiferent de statut: prieteni sau straini, bogati sau saraci, femei sau barbati, copii si batrani.
„Lupta” cu culori are loc peste tot in aer liber, pe strazi, in parcuri si chiar si in temple. Oamenii rad, se bucura, si impart delicatese dulci si bauturi care nu de putine ori contin hasis ceea ce face ca totul sa se transforme intr-o mare „ameteala”.

Lupta cu culori se desfasoara peste tot
Seara se merge in vizita, de obicei la rude si ” este un prilej de a oferi cadouri impachetate frumos celor dragi.
Festivalul semnifica victoria binelui asupra raului, sosirea primaverii, sfarsitul iernii si pentru multi e un prilej de bucurie, de veselie, de impacare si de a redeveni copii jucandu-se cu culorile.
Mie tare-mi place acest festival si mi-as dori mult sa fiu odata acolo.
Cine isi imagineaza ca bobul de orez este o banala samanta se insala amarnic. Invelisul care protejeaza uzina din care va iesi o noua planta este un suport foarte bun pentru opere de arta. Ce-i drept, e nevoie de multa mgala ca sa poti face sculpturi, dar efortul merita.

Picturi pe boabe de orez
Nikolai Aldunin este un artist rus care creeaza sculpturi minuscule. Printre operele sala de arta se numără un bob de orez pe care este chipul scriitorului Lev Tolstoi sau o arma “Kalashnikov”.
Vladimir Aniskin este un alt artist rus caruia ii plac sculpturile miniaturale. El lucreaza la Academia de Stiinte din Tyumen, Rusia, iar din anul 1998 s-a dedicat artei microminiaturale. Lucreaza cateva luni pana finalizeaza o lucrare, dar ce iese din mainile sale are mesaj divin. Foloseste microscoape puternice si un set de instrumente proiectate de el insusi pentru a realiza fiecare detaliu al operelor sale de arta. Unele dintre opere sunt masurate in microni. In portofoliul sau este un bob de orez inscriptionat cu 2.027 de litere si la care a muncit trei luni. Lucrarile sale pot fi admirate la Sankt Petersburg, unde s-a deschis primul muzeu rus dedicat microminiaturilor, The Russian Lefty.

Arta pe boabe de orez
Sadie Campbell este o artista britanica din Norfolk care creeaza miniaturi de animale din seminte. Evident, sculptate. Paianjeni, veverite si alte figurine ies din mainile ei dibace si are nevoie, pe langa inspiratie, doar de o lupa.
Ei bine, printre sculptorii dedicati miniaturilor este si un roman. Ioan Astalus, din Targu Mures, a cioplit chipul lui Eminescu pe un bob de orez. Asociatia artistilor plastici din Franta l-a numit «parintele sculpturii vegetale». El este singurul cioplitor din Romania care a reusit sa sculpteze chipul lui Eminescu intr-un bob de orez. A lucrat doua luni si jumatate, dar a meritat! El a realizat sute de lucrari in boabe de cereal (mai putin grau, despre care crede ca oglindeste chipul lui Isus) si a reusit sa le expuna in multe locuri din Europa. Are inclusiv comenzi de la colectionari straini.
Sculptura in orez nu este deloc simpla. La inceput se aleg boabele, iar dintr-un kilogram daca raman vreo sapte bune pentru cioplit.
